Avem cu toții un magnet pe frigider. Îl punem, îl luăm, ținem cu el lista de cumpărături și nu ne gândim niciodată de ce stă acolo. Și totuși, în bucata aceea mică de material se întâmplă unul dintre cele mai frumoase lucruri din fizică.
Articolul acesta este pentru cine vrea să înțeleagă, fără formule, ce este un magnet, ce înseamnă „2.500 de gauss” pe o etichetă, de ce un magnet mic de neodim ține mai bine decât unul mare de frigider și de ce distanța contează mai mult decât crezi. La final găsești câteva experimente pe care le poți face acasă, cu copiii sau cu nepoții.
Ce este, de fapt, un magnet
Orice material este făcut din atomi, iar în fiecare atom electronii se comportă ca niște magneți minusculi. În cele mai multe materiale, acești magneți minusculi sunt orientați la întâmplare, în toate direcțiile, așa că se anulează unii pe alții. O bucată de lemn sau de plastic nu atrage nimic.
În câteva materiale, mai ales în fier, nichel și cobalt, se întâmplă ceva special: magneții minusculi se grupează în zone în care toți „privesc” în aceeași direcție. Aceste zone se numesc domenii magnetice.
Gândește-te la o sală plină de oameni. Dacă fiecare se uită în altă parte, sala nu „privește” nicăieri. Dacă cineva strigă „toată lumea la scenă!” și toți se întorc în aceeași direcție, sala are o orientare clară. Un magnet permanent este un material în care domeniile au fost „întoarse” spre aceeași direcție și rămân așa.
Polii nord și sud
Fiecare magnet are doi poli: nord și sud. Polii diferiți se atrag, polii la fel se resping. Ai simțit asta dacă ai încercat vreodată să apropii doi magneți „pe dos”: parcă ar fi o pernă invizibilă între ei.
Un lucru mai puțin cunoscut: nu poți obține un pol singur. Dacă tai un magnet în două, nu rămâi cu o jumătate „nord” și una „sud”. Rămâi cu doi magneți mai mici, fiecare cu nordul și sudul lui. Poți tăia mai departe oricât, rezultatul este același.
De ce atrage fierul, dar nu aluminiul
Un magnet atrage materialele în care domeniile se pot alinia ușor: fierul, oțelul obișnuit, nichelul, cobaltul. Aluminiul, cuprul, aurul, argintul, lemnul și plasticul nu sunt atrase.
O surpriză practică: nu orice inox se lipește de magnet. Frigiderele cu ușă din inox de cele mai multe ori nu țin magneți, pentru că sunt făcute dintr-un tip de oțel inoxidabil care nu se magnetizează. Oțelul inoxidabil din care sunt făcute brățările noastre este folosit tocmai pentru că este rezistent și plăcut pe piele.
Gauss și tesla: cum se măsoară un magnet
Puterea unui câmp magnetic se măsoară în tesla sau în gauss. Un tesla înseamnă 10.000 de gauss. Pe produse vei găsi mai des gaussul, pentru că pentru magneții mici cifrele sunt mai ușor de citit.
Ca să-ți faci o imagine, iată o scară de la cel mai slab la cel mai puternic:
| Ce | Câmp magnetic aproximativ |
|---|---|
| câmpul Pământului, care mișcă acul busolei | sub 1 gauss |
| magnetul de frigider | 50–100 de gauss |
| magneții din ferită din centuri | 500–800 de gauss |
| magneții din branțurile din silicon | 1.500 de gauss |
| magneții din brățări | 2.500 de gauss |
| magneții din perna de șezut și din șlapi | 3.000 de gauss |
| un aparat de RMN din spital | 15.000–30.000 de gauss |
| cei mai puternici magneți din laboratoare | în jur de 450.000 de gauss |
| un magnetar, un tip de stea moartă | de zeci de miliarde de ori mai mult decât un RMN |
Un magnet „de 2.500 de gauss” are această valoare chiar la suprafața lui, acolo unde îl atingi. Iar asta ne duce la cea mai importantă idee din tot articolul.
Distanța contează mai mult decât crezi
Câmpul unui magnet mic scade foarte repede când te depărtezi de el. Când distanța devine mai mare decât magnetul însuși, o regulă bună este aceasta: dacă dublezi distanța, câmpul scade de aproximativ opt ori. Dacă o triplezi, scade de vreo 27 de ori.
Gândește-te la un foc de tabără. Lângă el îți este cald, un pas mai încolo îți este mult mai puțin cald, iar la zece pași aproape nu-l mai simți. La magneți, scăderea este și mai abruptă.
Ce înseamnă asta în viața de zi cu zi:
- Un magnet de 2.500 de gauss, prins în za unei brățări, are cel mai puternic câmp exact acolo unde atinge pielea. De aceea brățara se poartă direct pe încheietură, nu peste mânecă.
- Un strat gros de haine între centură și piele îndepărtează magneții de corp. Centurile cu magneți se poartă de obicei direct pe piele sau peste un tricou subțire.
- Un card bancar uitat lângă o brățară magnetică riscă mult mai mult decât unul ținut la câțiva centimetri. Câțiva centimetri fac o diferență uriașă.
Gauss nu înseamnă forță de prindere
Gaussul îți spune cât de puternic este câmpul la suprafață. Nu îți spune cât de greu poate ține magnetul. Un magnet mic de neodim, cât o lentilă, poate avea mii de gauss la suprafață și totuși să țină doar câteva sute de grame. Un magnet mai mare, cu mai puțini gauss, poate ține mai mult, pentru că are o suprafață mai mare.
Este ca diferența dintre presiunea dintr-un furtun și cantitatea de apă care trece prin el. Un furtun subțire poate stropi tare, dar umple găleata mai încet decât unul gros.
Ferită, neodim și ceilalți: tipurile de magneți
În jurul nostru există câteva familii mari de magneți permanenți. Fiecare are rostul lui.
Ferita
Ferita este un material ceramic, făcut din oxid de fier amestecat cu stronțiu sau bariu. Are culoarea gri închis, aproape negru, și seamănă puțin cu o bucată de ardezie. A fost dezvoltată în anii 1950.
- Avantaje: este ieftină, nu ruginește și suportă căldura bine.
- Dezavantaje: este casantă, se ciobește dacă o scapi pe gresie, și este mai slabă decât neodimul la aceeași mărime.
- Unde o găsești: în difuzoare, în magneții de frigider rigizi și în centurile cu magneți, unde magneții de 500–800 de gauss sunt cusuți în material, cum este centura elastică lată pentru spate, cu 20 de magneți.
Neodimul
Magneții de neodim sunt făcuți dintr-un aliaj de neodim, fier și bor. Au fost inventați în anii 1980, aproape în același timp, de cercetători din Japonia și din Statele Unite. Sunt cei mai puternici magneți permanenți pe care îi putem cumpăra azi.
- Avantaje: sunt foarte puternici la o mărime foarte mică. Un magnet de neodim cât un nasture poate ține o greutate de câteva ori mai mare decât el.
- Dezavantaje: ruginesc ușor, de aceea sunt acoperiți aproape mereu cu un strat lucios de nichel. Își pierd puterea definitiv dacă sunt încălziți peste aproximativ 80 de grade, la tipurile obișnuite.
- Unde îi găsești: în telefoane, căști, motoarele mașinilor electrice, turbinele eoliene și în produsele în care contează să fie mici și puternici.
Alnico și magneții flexibili
Magneții alnico, din aluminiu, nichel și cobalt, au fost printre primii magneți permanenți puternici. Azi îi găsești mai ales în dozele de chitară electrică și în instrumentele vechi de măsură.
Magneții flexibili, cei de pe frigider sub formă de reclame, sunt o pulbere magnetică amestecată în cauciuc. Despre ei avem o curiozitate mai jos, la experimente.
Se demagnetizează un magnet?
În condiții obișnuite, un magnet permanent își pierde puterea extrem de încet: atât de încet încât, în zeci de ani, diferența nu se simte. De aceea brățările noastre au garanție pe viață pentru magneți.
Trei lucruri pot slăbi un magnet:
- Căldura mare. Fiecare material magnetic are o temperatură peste care domeniile se „dezordonează”. La fier, aceasta este în jur de 770 de grade. La neodimul obișnuit, problemele încep mult mai jos, de pe la 80 de grade. Un magnet lăsat pe plita încinsă sau pe calorifer foarte fierbinte poate slăbi.
- Loviturile puternice și repetate, mai ales la magneții vechi.
- Un câmp magnetic puternic orientat invers, de exemplu dacă ții lipiți doi magneți cu polii la fel, forțat, mult timp.
Magneții din jurul tău
Te-ai întrebat vreodată câți magneți ai în casă? Probabil zeci. Câteva exemple:
- telefonul: difuzorul, motorașul care vibrează și, la unele modele, magneții pentru încărcarea fără fir;
- mașina: motorașele de la geamuri, ștergătoare, oglinzi și scaune, plus difuzoarele;
- bucătăria: garnitura ușii de la frigider are o bandă magnetică pe toată lungimea, ca să închidă etanș;
- mobila: închizătorile ușilor de dulap care se închid singure cu un „clac”;
- spitalul: aparatul de RMN, care folosește un magnet uriaș ca să facă imagini ale corpului fără radiații;
- planeta: Pământul însuși este un magnet uriaș. Miezul lui, din fier topit, produce câmpul magnetic care ne apără de vântul solar. Aurorele boreale sunt locul unde particulele venite de la Soare se întâlnesc cu acest câmp.
O curiozitate: capătul acului de busolă care arată spre nord este, de fapt, un pol nord magnetic. Pentru că polii diferiți se atrag, înseamnă că în nordul geografic al Pământului se află, magnetic vorbind, un pol sud.
Experimente pe care le poți face acasă
Fizica magneților se înțelege cel mai bine cu mâinile. Iată patru experimente simple, cu lucruri pe care le ai prin casă:
- Lanțul de agrafe. Prinde o agrafă de birou de un magnet, apoi o a doua de prima, apoi o a treia. Agrafele devin ele însele magneți, cât timp sunt în contact. Desprinde prima agrafă de magnet și lanțul se rupe.
- Magnetul de frigider are o singură față. Ia doi magneți flexibili de frigider, de reclamă, și freacă-i spate în spate. Vei simți niște „trepte”, ca un fermoar. Magneții flexibili sunt făcuți din benzi subțiri, cu polii alternând nord-sud-nord-sud, ca să țină tare pe o parte și aproape deloc pe cealaltă.
- Busola din ac. Freacă un ac de cusut de un magnet, în aceeași direcție, de 20–30 de ori. Pune-l pe o bucățică de dop de plută și las-o să plutească într-un castron cu apă. Acul se va roti și se va opri pe direcția nord-sud.
- Magnetul care cade încet. Dacă ai un tub de cupru sau de aluminiu și un magnet puternic, lasă magnetul să cadă prin tub. Deși aluminiul și cuprul nu sunt atrase de magnet, magnetul cade surprinzător de încet. Mișcarea lui creează curenți electrici în metal, iar aceștia îl frânează.
Pentru experimentul cu acul, ai grijă să-l faci cu un adult de față, iar magneții puternici de neodim nu sunt jucării pentru copiii mici.
Ce înseamnă toate acestea când alegi un produs cu magneți
Acum că știi fizica, câteva sfaturi practice ies de la sine:
- Uită-te la cifra de gauss, dar și la distanța față de piele. Un magnet puternic ținut departe de corp face mai puțin decât unul mai slab, purtat direct pe piele.
- Compară produsele de același tip. Brățările între ele, centurile între ele. Nu are sens să compari un magnet de 2.500 de gauss dintr-o brățară cu unul de 500 de gauss dintr-o centură care are 68 de magneți pe tot spatele.
- Ține cont de căldură. Nu lăsa produsele cu magneți pe calorifer sau în mașina încinsă vara.
- Ține magneții departe de carduri, de ceasurile mecanice și de stimulatoarele cardiace.
Dacă vrei să vezi cum se aplică toate acestea la o brățară, am scris un ghid complet pentru alegerea unei brățări magnetice. Dacă te pasionează magneții în sine, de toate formele și puterile, îi găsești și pe magazinul nostru de magneți, supermagneti.ro.
Ce nu putem spune
Fizica magneților este bine înțeleasă și măsurată. Felul în care câmpurile magnetice slabe, purtate pe piele, influențează corpul este însă altă poveste. Susținătorii terapiei cu magneți spun că ajută circulația și dau o stare de confort. Studiile de până acum nu au confirmat clar acest efect, iar fiecare om simte diferit. Ce putem garanta noi este partea de fizică: ce magneți sunt în produs, câți sunt și cât de puternici.
Pe scurt
- Un magnet este un material în care magneții minusculi din atomi privesc în aceeași direcție.
- Polii diferiți se atrag, cei la fel se resping, iar un pol singur nu există.
- Un tesla înseamnă 10.000 de gauss. Pământul are sub 1 gauss, brățările 2.500, un RMN până la 30.000.
- Câmpul scade foarte repede cu distanța: de aceea magneții se poartă aproape de piele.
- Ferita este ieftină și rezistentă, neodimul este foarte puternic, dar nu suportă căldura mare.
Atragem ideile tale și te ajutăm să le realizezi!
Produsul nu înlocuiește consultul și tratamentul medical. Dacă durerea persistă, mergi la medic.

